Istoricul Agenţiei pentru Geologie şi Resurse Minerale

În baza Hotărârii Consiliului de Miniştri al URSS nr. 7708 din 25 iunie 1949 Direcţia geologică ucraineană a fost transferată în administrarea Geologiei occidentale principale (GOP) a Ministerului Geologiei din URSS. În componenţa Direcţiei geologice ucrainene a intrat Biroul de expediţii “Moldavneftgheologhia”, cu o subdiviziune Grupul de geologi şi ingineri.

După lichidarea biroului de expediţie “Moldavneftgheologhia”, în baza ordinului Ministerului Geologiei nr. 590-3 din 30 august 1952, fostul grup de geologi şi ingineri a fost redenumit Grupul moldovenesc complex de prospecţiuni geologice (GMCPG) şi confirmat ca unitate autonomă pe bază de autogestiune cu balanţă proprie, făcând parte din componenţa Direcţiei geologice ucrainene a Ministerului Geologiei din URSS.

Prin Hotărârea Consiliului de Miniştri al URSS nr. 2310 din 21 august 1953 şi Ordinul Ministerului Geologiei şi Protecţiei Subsolului al URSS (MGPS) nr. 7 din 3 septembrie 1953, GMCPG a fost confirmat, înregistrat şi redenumit Expediţia moldovenească complexă de explorare geologică (EMCEG) a Direcţiei geologice ucrainene a GOP a MGPS. În componenţa biroului de expediţii au fost incluse, ca subdiviziuni, Detaşamentul hidrogeologic şi Biroul de elaborare a cadastrului apelor subterane.

După organizarea direcţiilor geologice teritoriale, la 8 martie 1958, EMCEG a fost redenumită Expediţia de prospecţiuni geologice Durleşti (EPGD) a Direcţiei geologie şi protecţie a subsolului de pe lângă Consiliul de Miniştri al RSSM. În componenţa EPGD intrau subdiviziunile Staţia hidrogeologică şi Staţia de monitorizare a alunecărilor de teren.

În conformitatea cu ordinul nr. 51 al Direcţiei Principale de geologie şi protecţie a subsolului din 26 martie 1957 şi prin Hotărârea Consiliului de Miniştri al RSSM (CM al RSSM) nr. 83 din 8 martie 1958 „Privind organizarea Direcţiei geologice a RSSM în baza Expediţiei moldoveneşti complexe”, a fost creată Direcţia Geologie şi Protecţie a Subsolurilor (DGPS)de pe lângă CM al RSSM, având următoarea structură:

1. Administraţia;

2. Secţia geologică;

3. Secţia tehnică şi de producţie;

4. Secţia planificare şi finanţe;

5. Contabilitatea;

6. Serviciul de aprovizionare;

7. Serviciul administrativ-economic.

Prin dispoziţia CM al RSSM nr. 215 din 08.03.1958 şi ordinul Direcţiei nr. 1 din 08.03.1958 a fost organizată, în cadrul DGPS, Expediţia de prospecţiuni geologice Dubăsari pentru depistarea şi explorarea materialelor de construcţie (EPG Dubăsari). Din EPG Dubăsari făceau parte: echipa de nod, echipa de sud, echipele Coban, Corbeşti, grupa de deservire a carierelor intercolhoznice.

Prin ordinul DG nr. 8 din 08.03.1958 a fost organizat Biroul de expediţie pentru explorarea petrolului şi a gazelor în componenţa: echipa de explorare a petrolului Văleni, echipa de prospecţiuni Manta şi echipa de ridicare Cahul.

În acelaşi ani au fost create echipele Ştrăşeni şi Etulia. Prin ordinul nr. 15 din 25.03.1958 a fost organizată baza echipei hidrogeologice în Străşeni, care, ulterior comasată cu EPG Dubăsari, a devenit Biroul de expediţie pentru prospecţiuni geologice Durleşti (BEPG Durleşti).

În 1958, pe lângă DG a fost creat sectorul de construcţii. Prin dispoziţia CM al RSSM nr. 586 din 15.06.1959 a fost creat Şantierul experimental Ungheni de explorare a gazelor şi prin dispoziţia nr. 142 din 23.02.1959 – Oficiul de aprovizionare tehnico-materială de pe lângă Direcţia geologică.

În conformitate cu Hotărârea CM al RSSM nr. 387 din 10.19.1960, în scopul reglementării utilizării apelor freatice şi ameliorării situaţiei în domeniul lucrărilor de foraj, prin reunirea oficiilor pentru operanţi de foraj ale Direcţiei principale a serviciului apelor de pe lângă CM al RSSM şi Ministerului construcţiilor şi materialelor de construcţie al RSSM, a fost creat Trustul specializat „Moldburvod”, al cărui obiectiv principal era executarea lucrărilor de foraj a sondelor de explorare şi exploatare pe apă, repararea sondelor şi montajul instalaţiilor de pompare.

Prin ordinul pe Direcţie nr. 67 din 31.03.1961 a fost creată Echipa complexă geologică tematică a cărei menire era executarea tuturor lucrărilor şi a cercetărilor de laborator pentru întreprinderile Direcţiei.

De la 1 ianuarie 1962, pe baza echipei de lucru în prospectări seismice a Expediţiei de explorare geologică Cahul, a fost organizată Echipa geofizică moldovenească pentru executarea tuturor lucrărilor geofizice pe teritoriul RSSM.

La 1 ianuarie 1964, a fost organizată Echipa transpruteană de explorare structurală, detaşată din componenţa EEG Cahul (ordinul nr. 261 din 26.12.1963).

Prin ordinul Prezidiumului Consiliului Suprem al RSSM din 2 februarie 1965, DGPS a fost transformată în Comitetul geologic de producţie de stat (CGPS) al RSSM.

Prin Hotărârea CM al RSSM nr 117 din 8 martie 1965, comitetul a devenit, din octombrie 1965, Direcţia de geologie (DG) de pe lângă CM al RSSM cu următoarea structură:

1. Administraţia;

2. Serviciul tehnic de producţie;

3. Serviciul de geologi;

4. Fondul geologic;

5. Secţia de planificare şi finanţe;

6. Contabilitatea.

La 1 august 1966 trustul „Moldburvod” este transmis Ministerului Amelioraţiei şi Irigaţiei al RSSM. Din componenţa Direcţiei făceau parte subunităţile:

1. Expediţia de explorare petrolieră Comrat – foraj de prospecţiune şi la mare adâncime pentru petrol, gaze şi materiale prime chimice miniere;

2. Echipa transpruteană de explorare structurală – prospecţiuni în zonele de ţiţei şi gaze în depozite aşezate la mică adâncime (Cahul);

3. Echipa geofizică moldovenească (Comrat) – lucrări geofizice industriale şi lucrări de prospecţiuni pe teren (gravimetrice, magnetometrice, seismometrice);

4. Expediţia de explorare geologică Durleşti – prospecţiuni hidrogeologice şi lucrări de ridicare geologică (Chişinău);

5. Staţia hidrogeologică şi de monitorizare a alunecărilor de teren (Chişinău);

6. Echipa de prospecţiuni geologice de la sudul Moldovei – lucrări

de explorare şi prospecţiuni de materiale de construcţii în regiunea de sud a republicii (satul Lunga, raionul Dubă-sari);

7. Echipa de prospecţiuni tematice – lucrări tematice şi cercetări de laborator (Chişinău);

8. Baza tehnico-materială (Chişinău)

În scopul executării ordinului Ministerului Geologiei al URSS nr. 337 din 07.07.1966, la 1 ianuarie 1967, în componenţa DG a fost formată Staţia hidrogeologică şi de monitorizare a alunecărilor de teren (SHGMAT) cu balanţă autonomă.

În conformitate cu ordinul Ministerului Geologiei al URSS din 08.06.1967 nr. 263, SHGMAT a devenit Staţia complexă hidrogeologică şi tehnico-geologică din Moldova (SCHGTG), căreia i-a revenit sarcina de a studia întregul complex de fenomene fizico-geologice care influenţează condiţiile tehnico-geologice din cutare sau cutare raion.

Prin ordinul DG pe lângă CM al RSSM nr. 269 din 30 decembrie 1966, Expediţia hidrogeologică Cahul a fost redenumită Expediţia de prospecţiuni petroliere (EPP) Comrat.

În conformitate cu hotărârea Colegiului DG de pe lângă CM al RSSM din 17 martie 1967, Baza de transport auto Cahul a fost desfiinţată ca organizaţie pe bază de autogestiune, şi transmisă EPP Comrat.

Prin ordinul pe DG de pe lângă CM al RSSM din 24 decembrie 1968 nr. 183, de la 1 ianuarie 1969 din componenţa Echipei de prospecţiuni geologice din Moldova de Sud a fost separată şi organizată, în componenţa DG cu balanţă autonomă, Grupa de ridicări şi prospecţiuni Soroca.

Prin ordinul Ministerului Geologiei al URSS din 11 aprilie 1968 nr. 180 p.3, pe lângă Grupa complexă geologo-tematică a fost creată grupa de cercetări geologo-economice, căreia i s-a încredinţat:

1. Identificarea mijloacelor de reducere a cheltuielilor pentru efectuarea lucrărilor de prospecţiuni geologice, analiza lucrărilor de prospecţiuni geologice, analiza eficacităţii economice a lucrărilor de prospecţiuni geologice.

2. Elaborarea recomandărilor privind formele raţionale de organizare a muncii şi de gestiune, acordarea de ajutor practic organizaţiilor pentru relevarea rezervelor de sporire a productivităţii muncii.

3. Întocmirea devizelor şi proiectelor tehnice de producţie pentru efectuarea lucrărilor de prospecţiuni geologice conform contractelor încheiate cu grupe de expediţii.

4. Expertiza proiectelor, analiza şi elaborarea recomandărilor privind ameliorarea documentaţiei de proiecte şi devize.

Prin ordinul pe Ministerul Geologiei al URSS din 27.02.1969 şi Hotărârea CM al RSSM din 13.06.1969 nr. 249, la 1 ianuarie 1970 a fost creată, cu balanţă autonomă, Echipa hidrogeologică şi tehnico-geologică experimental-metodică în componenţa căreia a fost inclus laboratorul de hidrogeologie şi geologie tehnică.

Conducându-se de prevederile Hotărârii CM al RSSM nr. 249 din 13.06.1969 „Cu privire la măsurile privind utilizarea raţională a resurselor de ape freatice şi extinderea cercetărilor tehnico-geologice în RSSM”, precum şi ale Hotărârii CC al PCUS şi CM al RSSM „Cu privire la măsurile privind perfecţionarea şi reducerea cheltuielilor de întreţinere a aparatului Direcţiei”, la 1 ianuarie 1970 au fost comasate EPG Durleşti şi SCHGTG în Expediţia hidrogeologică moldovenească (EHGM).

În conformitate cu dispoziţia CM al RSSSM (scrisoarea nr. 1522/2291 din 26.12.1969), în componenţa EHGM, la 1 ianuarie 1970, a fost organizată Echipa specializată de executare a studiilor hidrogeologice şi tehnico-geologice contractuale.

Prin ordinul MG din URSS nr. 570 din 03.11.1969 şi Hotărârea Colegiului MG din URSS din 03.12.1970, Echipa de prospecţiuni structurale a fost desfiinţată de la 1 ianuarie 1970â1 ca organizaţi pe bază de autogestiune. Pe baza ei a fost organizată, în componenţa EHGM, Echipa de câmp hidrogeologică moldovenească.

Potrivit situaţiei la 1 ianuarie 1971 din DG de pe lângă CM al RSSM făceau parte următoarele echipe şi expediţii:

1. Echipa geologico-tematică complexă (EGTC);

2. Echipa de ridicare şi prospecţiuni (ERP) Soroca;

3. Echipa moldovenească de prospecţiuni geologice (EMPG);

4. Expediţia de prospecţiuni petroliere (EPP) Comrat;

5. Expediţia hidrogeologică moldovenească (EHGM);

6. Expediţia geofizică moldovenească (EGFM);

7. Oficiul de aprovizionare tehnicomaterială (OATM).

A fost efectuată prelucrarea tehnico-ştiinţifică a dosarelor DG de pe lângă CM al RSSM pentru anii 1966 – 1970, şi întocmite două inventare. A fost întocmit actul privind selectarea pentru lichidare a dosarelor cu termen expirat de păstrare (1538 dosare).

În perioada 1971 – 1977 nu s-au înregistrat modificări în denumirea, structura şi organigrama ierarhică a DG. În reţeaua subordonării administrative s-au produs urmă-toarele modificări:

- în iulie 1972 a fost lichidată EPP Comrat;

- în ianuarie 1973, ERP Soroca a fost transformată din echipă de câmp în echipă staţionară;

- în ianuarie 1974, EGFM este transformată în Echipa hidrogeologică moldovenească (EHGM);

- în ianuarie 1977, ERP Soroca este lichidată. Pe baza EPG din Moldova de Sud s-a creat Expediţia de prospecţiuni geologice centrală moldovenească (EPGCM);

S-a efectuat prelucrarea tehnico-ştiinţifică a documentelor DG. Au fost supuse expertizei 994 de dosare.

În februarie 1979, DG de pe lângă CM al RSSM a devenit Direcţia de Geologie a RSSM, cu următoarea structură:

Conducerea (cancelaria);

Serviciul geologic;

Serviciul tehnico-industrial;

Serviciul mecanicului-şef, energetică, transport şi comunicaţii;

Serviciul fondului geologic;

Serviciul planificare economică;

Serviciul organizare a muncii, salariu şi cadre;

Serviciul evidenţă contabilă, gestiune şi control;

Serviciul administrativ-economic.

În perioada 1980 – 1982, nu s-au produs modificări în denumirea, structura şi organigrama ierarhică a Direcţiei de Geologie a RSSM.

În 1977, structura în reţeaua subordonării administrative a DG de pe lângă CM al RSSM era următoarea:

EPGCM;

EHG Comrat;

EGTC;

EHGM;

OATM.

În 1979, EHG Comrat devine Expediţia hidrogeologică moldovenească de sud (EHGMS). În 1981, EHGMS şi EHGM sunt comasate în Expediţia hidrogeologică unică moldovenească (EHGUM).

În 1982, structura în reţeaua subordonării administrative a DG a RSSM era următoarea:

EHGUM;

EPGCM;

EGTC;

OATM.

În conformitate cu procesul-verbal al şedinţei Comisiei Centrale a Ministerului Geologiei al URSS privind restructurarea gestiunii ramurii din 6 octombrie 1987, DG a RSSM a fost lichidată, iar pe baza ei s-a fondat Asociaţia de producţie moldovenească pentru prospecţiuni geologice „Moldavgheologhia” (1988 – 1992). Structura reţelei subordonate AP „Moldavgheologhia” a rămas aceeaşi.

În conformitate cu Decretul Preşedintelui Republicii Moldova din 11 mai 1992, AP „Moldavgheologhia” a fost reorganizată în Asociaţia de Stat de Producţie pentru Explorări Geologice şi Ridicări Topografo-Geodezice a Republicii Moldova "AGeoM. Componenţa subdiviziunilor subordonate:

1. Expediţia hidrogeologică moldovenească „EHGeoM” (Chişinău);

2. Expediţia de prospecţiuni geologice centrală moldovenească (s. Lunga, raionul Dubăsari);

3. Mina de var „Lalova” (s. Lalova, raionul Rezina);

4. Institutul de Stat pentru Ridicări şi Cercetări Inginero-geodezice din Moldova „IRCIM”.

În conformitate cu Hotărârea Guvernului Republicii Moldova din 18 februarie 2003 AP „AGeoM” (împreună cu subdiviziunea subordonată – Expediţia hidrogeologică moldovenească „EHGeoM”) este trecută în subordinea Ministerului Ecologiei, Construcţiei şi Dezvoltării Teritoriului.

Prin Legea Parlamentului Republicii Moldova (M.O. nr. 35-38 din 27.02.2004), pe baza Ministerul Ecologiei, Construcţiei şi Dezvoltării Teritoriului au fost create două structuri guvernamentale: Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale şi Departamentul Construcţii şi Dezvoltare a Teritoriului.

Prin Hotărârea Guvernului R. Moldova din 4 noiembrie 2004 AP „AGeom” a fost reorganizată în Agenţia de Stat pentru Geologie a Republicii Moldova „AGeoM” (subordonată Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale).

Prin Hotărârea Guvernului R. Moldova nr. 573 din 13 iunie 2005 în subordinea Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale a fost trecută Întreprinderea de Stat Expediţia Hidrogeologică „EHGeoM”.

Prin Hotărârea Guvernului R. Moldova nr.485 din 8 august 2009 ASG „AGeoM” a fost reorganizată în Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale (subordonată Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale), cu următoarea structură:

Conducerea Agenţiei;

Direcţia geologică;

Direcţia folosirea subsolului;

Direcţia control geologic şi supraveghere minieră;

Secţia Fondul de stat de informaţii privind subsolul;

Serviciul planificare, finanţe şi evidenţă contabilă;

Serviciul juridic;

Serviciul resurse umane, probleme speciale, cancelarie.

Principale atribuţii ale Agenţiei sunt:

1) realizarea politicii de stat în domeniul cercetării subsolului şi extinderii bazei materiei prime minerale a republicii prin intermediul  elaborării programelor de stat de cercetare geologică a subsolului şi planurilor anuale, de perspectivă a lucrărilor de prospecţiuni geologice, efectuate din contul mijloacelor bugetului de stat, expertizării documentaţiei de proiect şi deviz privind cercetarea geologică a subsolului, expertizarea informaţiei geologice privind lucrările efectuate. 

2) realizarea politicii de stat în domeniul reglementării folosirii subsolului şi dezvoltării raţionale a bazei materiei prime minerale a republicii prin organizarea şi desfăşurarea concursurilor pentru obţinerea dreptului de folosinţă asupra sectoarelor de subsol pentru cercetare geologică şi/sau extragerea substanţelor minerale utile, coordonarea proiectării sondelor arteziene, documentaţiei tehnice pentru forarea şi lichidarea sondelor arteziene şi a materialelor necesare pentru obţinerea autorizaţiei de folosire specială a apei;

3) realizarea politicii de stat în domeniul reglementării controlului geologic şi supravegherii miniere a republicii cu efectuarea controlului de stat asupra folosirii raţionale şi protecţiei subsolului, asigurarea respectării de către beneficiarii subsolului a actelor legislative şi normative ce reglementează relaţiile în ceea ce priveşte folosirea şi protecţia subsolului, precum şi a documentaţiei tehnice (tehnologice) de proiect, aprobate în modul stabilit, coordonarea planurilor anuale de dezvoltare a lucrărilor miniere şi a  normativelor de pierderi de substanţe minerale utile, atribuirea perimetrelor miniere pentru extragerea substanţelor minerale utile, construirea şi exploatarea construcţiilor subterane nelegate de extragerea substanţelor minerale utile, precum şi anularea actelor perimetrelor miniere în cazul nerespectării prevederilor legale;

4) asigurarea colectării, evidenţei, sistematizării, păstrării şi utilizării materialelor informative cu privire la subsol şi la folosirea subsolului în Fondul de stat de informaţii privind subsolul.